sâmbătă, 29 noiembrie 2008

K.

Am ajuns la concluzia ca toti ne dorim sa fim din nou copii. Da, vorbesc eu care am 17 ani.
Ma gandeam ce usor ne faceam priteteni cand eram la gradinita. Nici nu ajungeam bine sa facem cunostinta cu alt copil si deja eram prieteni. Da, era frumos. La varsta mea toata lumea te judeca si iti cauta defectele. E cam greu sa-ti faci automat priteteni, nu?
Sau atunci cand eram mici mereu puneam intrebari de genul : "De ce sunt ciresele rosii?" "De ce e cerul albastru?" "De ce visam?". Ma gandesc cat de greu le era parintilor nostrii sa ne raspunda. Dar odata cu trecerea timpului faptul ca ciresele sunt rosii si cerul albastru ni se pare firesc. Oricum apar alte intrebari. De ce nu ma place X? De ce nu reusesc sa-mi fac un prieten adevarat? De ce lumea e atat de rea? De ce nu putem sa fim din nou copii?
Apropo de chestia asta cu "sa fim din nou copii". Imi aduc aminte ca atunici cand eram mica abia asteptam sa cresc mare sa port pantofi cu tocuri si sa ma machiez (lucruri care nu prea mi le doresc acuma). De asemenea abia asteptam sa merg la scoala. Ma rog, cand esti mic nu prea sti ce-i bine si ce-i rau. Noroc cu parintii care ne-au educat. Apoi mai e si perioada cand spui ce gandesti. Minciuna nu-si prea are locul in mintea ta. Eh, dar asa-s copiii.
Uneori asa imi doresc sa fiu iar mica si sa ma joc cu papusile si sa povestesc cu ursuletii de plus si sa desenez printese. Eu sa fiu centrul universului si sa descopar lucruri noi cu fiecare pas.
Omul nu o sa fie niciodata multumit. Mereu o sa ne dorim un lucru si apoi cand il primim sa ne dorim sa fie ca inainte.Mereu ne dorim sa crestem si apoi sa fim din nou copii. De ce nu poate sa fie macar odata BINE? Macar odata sa fim multumiti cu ce avem si sa nu ne uitam in trecut si nici sa nu avem asteptari de la viitor. Sa traim in prezent. Mie mi se pare greu desi imi doresc asta. Mereu mi-am dorit asta. Dar daca prezentul e o mare prostie? Atunci ne facem planuri pentru ca viitorul sa fie mai bun. Sau... ne gandim ce bine era cand eram copii.

marți, 25 noiembrie 2008

Speranta!

Mã numesc Cristina şi am 22 de ani. Am scris prima mea carte la vârsta de 17 ani. O carte despre adolescenţi, sau mai bine zis despre adolescenţa mea şi a prietenilor mei. Am scris cartea într-o varã, vara când m-am îndrãgostit pentru prima datã. Nu ştiu prin ce minune cartea a ajuns best-seller. Am reuşit sã intru la faculteatea de jurnalism şi sã agonisesc destui bani pentru a-mi cumpãra un apartament.
Nu am un iubit ca majoritatea fetelor, deoarece nu am gãsit unul potrivit şi acum toatã atenţia mea este concentratã asupra scrisului. Intr-o zi când îmi strângeam lucrurile pentru a mã muta in noul apartament, am gãsit una din carţile mele preferate, “Marile Speranţe” de Charles Dickens. Am deschis-o şi din ea a cãzut o foaie pe care erau scrise urmãtoarele fraze: “[…] Asta-i viaţa, aşa-s lucrurile bune din viaţã. Noi trebuie sã facem un pas, lucrurile nu vin la noi de la sine, la nimic nu foloseşte telecomanda, oricâte butoane ar avea[…]. – Viaţa nu inseamnã sã şezi pe canapea şi sã dai din degete aşteptând sã aparã pe ecran ceva care sã te scoatã din toropealã. Bine dacã vrem ca viaţa sã fie asta, nu va fi mai mult decât atât, dar nu mi se pare cel mai bun mod de a ne folosi de ea…”
Am citit si recitit foaia respectivã, dar nu am putut sã-mi dau seama când am scris asta. Era scrisul meu totuşi, dar nu-mi aduceam aminte sã fii scris aşa ceva vreodatã. M-am gândit la foaia respectivã zile întregi dar nu am reuşit în nici un chip sã-mi dau seama despre ce era vorba.
Eram încã în oraşul meu natal şi am hotãrat sa fac lucrul care îmi plãcea cel mai mult, sã merg pe terasa mea favoritã de lânga parc şi sã citesc. Asta mã inspirã. Îmi place sã observ diferite tipuri de oameni şi acela era locul perfect. Aşadar am luat şi “Marile speranţe” cu mine şi am pornit la drum. Ajunsã acolo am început sã citesc pânã la un moment dat când a trecut un bãrbat prin faţa terasei. Atunci am avut un flashback. Nu se putea sã fie el! Probabil aveam halucinaţii din cauza cãldurii! În momentul acela mi-am adus aminte despre ce era vorba pe foaia respectivã! Despre el, Andrei. Andrei era un foarte bun prieten de-al meu din liceu. Era obsedat de televizor. Teoria lui era aceea cã atât timp cât stai la televizor nu te poate rãni nimic. Televizorul este mai bun decât oamenii. Oamenii mint şi te dezamagasesc, în schimb canalele le poţi schimba atunci când nu-ţi place ce vezi la televizor. Nu am fost niciodatã de acord cu el. Am încercat de foarte multe ori sã-l fac sa renunţe la viciul sãu, dar nu am reuşit niciodatã. I-am spus cã este un laş. Un laş care refuzã sã-şi trãiascã viaţa şi prefera sã trãiascã în lumea lui ficţionalã. De ce sã urmãreşti permanent poveştile ficţionale de iubire jucate de nişte actori când ai putea la fel de bine sã trãiesti propria ta poveste de iubire. El recunoştea cã era un laş şi spunea cã prefera sã vadã oameni cu inimi frânte în filme decât sã ajungã unul dintre ei. Andrei era un om bun. Era foarte deştept si povesteam cu el ore intregi pe nerãsuflate. Cred cã eram singura lui prietenã. Singura lui excepţie.
De ce spun cã Andrei “era” un om bun? Deoarece Andrei a murit. A avut leucemie. Leucemia l-a shimbat. Şi-a dat seama cã nu vai mai putea sã se uite mult timp la televizor şi a hotãrat sã încerce sã-şi trãiascã mica parte care îi mai rãmânea din viaţã. Şi-a fãcut doi, trei prieteni buni. A avut de asemenea şi o iubitã. Ea a fost alãturi de el în cele mai grele momente. Eu am rãmas prietenã cu Andrei, chiar şi dupã ce am mers la facultate îl mai sunam şi vorbeam la telefon. Când boala s-a agravat deja serios mi-a mulţumit şi şi-a cerut scuze cã nu m-a ascultat de la început. A spus cã nu regretã ca şi-a petreut cea mai mare parte din adolescenţã la televizor, asta l-ar mãcina mai tare decât boala. De asemenea a spus cã nu regretã cã va muri, deoarece datoritã acestei boli şi-a dat seama de lucrurile importante din viaţã, oricât de scurtã ar fi ea.
Astfel mi-am adus aminte despre ce era vorba. Despre Andrei, o carte despre un om care doar atunci când a descoperit cã are o boalã incurabilã şi-a dat seama de lucrurile importante din viaţã. Familia, prietenii şi iubirea. Am uitat cã mi-am dorit vreodatã sa scriu o carte despre el. Probabil pentru cã am avut o studenţie destul de ocupatã. Dar mulţumitã “Marilor speranţe” am sã scriu aceastã carte, si am sã i-o dedic lui.


-o compunere-

luni, 24 noiembrie 2008

Wish


Cine a spus "Be careful what you wish for cause you just might get it" a avut dreptate 100%.
Poate o dorinta sa nu-ti faca bine? O dorinta care dupa o gramada de timp ti s-a indeplinit in sfarsit si sa nu iti fie bine. Nu e asa cum sperai. Se poate!
Se poate sa fie bine pe moment, da la un second tought sa-ti dai seama ca nu e exact tocmai ce ti-ai dorit.
Ma gandesc uneori cat de absurda e viata. Cum sa-ti afecteze vremea starea de spirit? Cum intr-un moment esti cea mai fericita persoana de pe pamant si apoi BANG! Cum intr-un moment poti sa renunti la anumite sentimente? Cum sa iti joace creieru feste?? Cum sa ti se schimbe gandirea datorita unei mici intamplari?
La nabiba. Azi uitandu-ma la "Sex and the city" am ajuns la o concluzie. Nu ca ar fi prima data cand ajung la conluzia asta. Era episodu in care Carrie il inseala pe Perfectul de Aidan cu Mr Big.
um de femeile pot sa renunte la iubitul perfect si sa se intoarca la persoana "nepotrivita"? La persoana care le-a facut atat rau cand a plecat?? Chiar nu pot sa inteleg. De ce ne place sa suferim? De ce nu putem sa vedem ca nici de data asta nu o sa fie mai bine? Ca probabil el o sa plece dinou? Suntem masochiste? Ma seaca toate chestiile astea fara rost. Ma enerveaza ca desi facem aceeasi greseala de mai multe ori nu invatam din ea.
Nu invatam, suntem imature si in sfarsit spunem "NU!! GATA! DE DATA ASTA GATA!". Si totusi, ce nu am da sa mai avem parte de un moment frumos alaturi de "EL". Poi chestia e ca nu toata suntem Carrie. Nu toate avem un happy end. Nu toate ajungem sa ne casatorim cu Mr. Big si sa traim fericite pana la adanci batraneti alaturi de omul care ne-am frant inima de nenumarate ori si care in final si-a dat seama ca locu lui e acolo, in inima noastra plina de cusaturi, dupa lungile operatii de "unbreak a broken heart".
Da ma, treziti-va! Nu toate suntem Carrie!! Nu in toate cazurile Mr. Big ne ia de neveste! Si clar ca nu toate o sa gasim un Aidan! Daca ai gasit un Aidan apoi tine-l bine, ca asa ceva nu mai prinzi!
Pana la urma nu toate ne dorim barbatu perfect, aici Aidan? Ba da! Toate! Atunci de ce dracu sa renunti la el pentru unu mai rau?? Asta nu o sa o inteleg nicioata!
Asemenea "povesti" o sa existe mereu. Cunosc o gramada de gagicute care se intorc la Mr. Big atuni cand el are chef de ele. STOP AND THINK!
Si mai ales... Be CAREFUL what you wish for cause you just might get it!

marți, 18 noiembrie 2008

Absurd


M-am saturat de oamenii care gandesc absurd!

M-am saturat de oamenii care sustin ca singura opinie corecta este cea proprie!

M-am saturat de oamenii care vorbesc despre democratie!

M-am saturat de oameni care au prejudecati, in special cand vine vorba de homosexuali si atei!

M-am saturat sa vorbesc despre Dumnezeu si despre biserica!

M-am saturat de oamenii inchisi la minte!

M-am saturat de fanaticii religiosi(absurzi)!

M-am saturat sa observ privirea aceea familiara cand spun ca nu-s de acord cu o opinie a cuiva!Privirea aceea plina de ura si tonul aspru al persoanei contrazise!

M-am saturat sa fiu subestimata!

M-am saturat de frig!

M-am saturat de o gramada de lucruri, dar mai ales de oameni. Oameni rai, invidiosi, inchisi la minte, absurzi si plini de prejudecati!






sâmbătă, 15 noiembrie 2008

The Scruffs






"The Scruffs" este un joc genial. Are doar 40Mb. E vorba despre o familie care trebuie sa vanda casa pentru ca au ramas fara bani, iar bunicul vine cu o idee care ar putea sa-i salveze. Misiunea este sa gasesti unele lucruri in diferite camere din casa, lucruri bine ascunse si pe langa ele multe alte obiecte ciudate. Jocul necesita memorie vizuala. Ai timp 25 de minute in care sa gasesti obiectele de pe lista.

E un joc destul de addictive :)). Pe langa obiectele respective trebuie sa rezolvi un puzzle dupa fiecare misiune si sa decoperi un obiect ciudat. Ma rog e vorba despre un secret. Abia astept sa-l descopar! Daca este cineva interesat sa ma intrebe si ii trimit eu jocul!

marți, 11 noiembrie 2008

John Lennon




John Winston Ono Lennon, (9 octombrie 19408 decembrie 1980) a fost compozitor, cântăreţ, poet, chitarist al grupului britanic The Beatles.


Am decis sa scriu despre John Lennon deoarece este personalitatea mea favorita. Un om genial pe care il ador si a carui muzica ma face sa ma simt minunat atunci cand o ascult! Informatiile de mai sus sunt de pe wikipedia, dar o sa spun si eu mai mult lucruri interesante despre el care le-am citit in carti sau care le stiu din documentare.

Prima carte pe care am citit-o a fost despre el si Yoko. Eraun un cuplu perfect, iar Yoko avea o mare influenta asupra lui. Desi multa lume spune ca din cauza lui Yoko s-ar fi despartit Beatles, adevaratul motiv era acela ca au aparut divergente si la un concert nici nu se auzea cum cantau din cauza publicului foarte inflacarat. Tin minte din documentarul "Imagine" despre John Lennon cum tipau fetele la concertele lor si cum lesinau si erau duse de politisti. Deci cred ca imagine mai inspaimantatoare (nu exagerez chiar m-a socat) nu am vazut in viata mea! John Lennon a avut o lunga perioada in care a consumat droguri si in care isi dorea foarte mult sa primeasca cetatenie americana (el englez fiind). El nu s-a mai intors in Anglia dupa plecarea sa la New York deoarece a fost extrem de suparat pe jurnalistii englezi care au afirmat ca Yoko este urata. In final a reusit sa treaca peste droguri dupa e a fost separat o perioada de Yoko. Yoko era cu 10 ani mai in varsta ca el si a avut numeroase avorturi. Ambii aveau copii din casnicii anterioare, dar pe care i-au neglijat foarme mult. Astfel s-au hotarat sa faca un copil care s-a nascut chiar dupa o zi dupa ziua de nastere a lui John Lennon. Dupa nasterea lui Sean, John Lennon a renuntat la cariera de muzician si s-a ocupat foarte mult de fiul sau.
O faza foarte faina din "Imagine" a fost atunci cand un fan tot dadea tarcoale casei lui John Lennon pana el si Yoko s-au dus sa-l intrebe ce doreste. Acesta credea ca multe din piesele lui John au fost scrise pentru el deoarece i se potriveau foarte mult. Lennon l-am convins ca melodiile nu au fost scrise pentru cineva anume, dupa care l-a chemat pe barbatul respectiv la masa cu ei.
In documentar John Lennon afirma ca pentru el fiul sau este foarte important si ca spera sa-l vada crescand mare si sa se bucure de toate lucrurile frumoase alaturi de el. El spune de asemenea ca spera ca viata lui sa fie una lunga Din pacat in 1980 Mark Chapman il impusca in fata cladirii in care locuia, iar de asemenea in fata lui Yoko.
Am vazut un film despre Mark Chapman, "The Killing Of John Lennon". Era nebun, se credea personajul principal din "De veghe in lanul de secara" de J. D. Salinger. hestia care m-a enervat cel mai tare a fost o afirmatie de a lui. A pus ca "I was the biggest nobody until I killed the biggest somebody!".
As putea sa spun o gramada lucruri despre John Lennon. O sa mai scriu in viitor lucruri care le stiu despre copilaria lui si din timpul in care a cantat cu Beatles. Poate o sa vorbesc si despre asanumitul mit "Paul Mcartney`s death". Multa lumea afirma in `67 ca Paul McCartney ar fi murit intr-un accident de masina (lucru fals dupa parerea mea).
Sper sa va placa informatiile care am crezut eu ca sunt mai interesante, asta bineinteles daca va place John Lennon. ;)

Quiz

Rules:1. Put Your iPod, windows media player etc on Shuffle2. For each question, press the next button to get your answer.3. YOU MUST WRITE THAT SONG NAME DOWN NO MATTER HOW SILLY IT SOUNDS4. Put any comments in brackets after the song name!

How would you describe yourself?
We're In The Music Biz - Robots In Disguise

What do you like in a guy/girl?
In My Place - Coldplay (Yeah, how long must you wait for it? Yeah, how long must you pay for it?. :D)
How do you feel today?
Free Drinks - Ringo Starr (Holiday... don't bother to callFree drinks for one and for all)

What is your life's purpose?
Somebody Who Cares - Paul McCartney (haha banuiesc ca asta e scopu oricui, sa aiba pe cineva langa el caruia sa ii pese de problemele lui)

What is your motto?
Chop Suey! - System Of A Down (mno asta chiar ii aiurea :)))

What do your friends think of you?
Ciudat(acustic) - Luna amara (:)))

What do you think of your parents?
Another Planet - Pendulum (apoi asta cam asa ii :)))

What do you think about very often?
Run For Your Life - The Beatles (Well I'd rather see you dead, little girlThan to be with another manYou better keep your head, little girlOr I won't know where I am :)))

What is 2 + 2?
Natural Mystic - Bob Marley

What do you think of your best friend?
Excelent - Omul Cu Sobolani (excelent, excelent poate doar umpic prea lent! e randul tau de a profita acum de mine! >:) :))

What do you think of the person you like?
Come Together - Beatles (Here come old flat top he come, grooving up slowly he gotJoo joo eyeball he one, holy roller he got Hair down to his knee, got to be a joker he just do what he please :)) )

What is your life story?
Drive My Car - Paul McCartney (baby you can drive my car, yes i`m gonna` be a star! :)), nu se stie niciodata)

What do you want to be when you grow up?
Speed of Sound - Coldplay (this is cute)

What do you think of when you see the person you like?
Toxicity - System Of A Down (poi cam e unul din cantecele mele preferate desi nu pare sa aiba vreun sens in legatura cu intrebarea :D)

What will you dance to at your wedding?
Praise You - Fatboy Slim (We've come a long, long way together,Through the hard times and the good,I have to celebrate you, baby,I have to praise you like I should :)))

What will they play at your funeral?
Put It Behind You - Keane (ma rog numele piesei ar putea semnifica ceva la o inmormantare :P)

What is your hobby/interest?
I Don't Have a God - Robots In Disguise (wops)

What is your biggest fear?
Daddy Cool - Placebo (She`s crazy like a fool, What about it Daddy Cool? :)))))

What is your biggest secret?
The Scientist - Coldplay ( nobody said it was easy, no on ever said it would be this hard)

What do you think of your friends?
Welcome To Paradise - Green Day (:)))

What will you post this as?
All These Things That I've Done - The Killers ( hahaha merge merge)

Si cam atat. It was fun :D Unele se potrivesc altele nu, fiind vorba de coincidete...

luni, 10 noiembrie 2008

Washington Club sau unde se duce mancarea dupa ce ai digerat-o!


Deci se intampla sa mor de foame.... Nu mancasem nimic toata ziua si as fi dat orie pentru o bucata de ceva. Ajung acasa si primesc PIZZA! Se putea sa primesc mai mult de atat? Neah.. Aveam ocazia de a`mi rasfata stomacu cu unul din felurile mele preferate de mancare.In timp ce mancam am ajuns la concluzia ca o fac degeaba, tot in Washington Club o sa ajunga si pizza asta.Adica ce folos sa-ti strici banii pe mancare extrem de buna si scumpa cand tot pe apa sambetei se duce?? Deci practic oamenii super bogati care mananca caviar si trufe se cacã si ei, nu?Evident! Atunci de ce dracu sa dai banii pe mancare scumpa? Doar pentru ca te tzipã banii afara din casa? Nu`i vad rostu!! Bine acuma o sa ma contrazic. Arta culinara e si ea o arta pana la urma. Ce bine`i cand mananc o pizza sau o ciorba de fasole care-ti gadila papilele gustative.Deja salivez. In final am ajuns la concluzia ca banii nu ar trebui stricati pe caviar si trufe care is si super scarboase de altfel cand ai putea sa-i strici pe fast food. Pana la urma urmei depinde de gusturi si de buzunar.Dar tot e trist cand te gandesti unde ajunge mancarea ta preferata dupa ce o mananci!

Free Hugs Aids Campaign!

La noaptea devoratorilor de publicitate au fost multe reclame dragute.

Una dintre ele care m-a impresionat foarte mult, mai ales mesajul de la final!

Enjoy!

http://www.youtube.com/watch?v=r4vBX38T_38 nu inteleg de ce nu pot sa postez videou`l so va trebui sa intrati singuri!

TIME?

Cred ca toti ne-am intrebat cel putin odata cum ar fi fost daca ne-am fi nascut in alt timp?Am ajuns la concluzia ca e posibil. Cum zice si profa mea de romana "Trebe sa fie tampit ala are spune ca dupa moarte nu se intampla nimic."
Chiar imi place sa cred ca am trait in diferite perioade, dar banuiesc ca asta nu o sa aflu niciodata. Tin minte o faza dintr-un film in care dupa ce oamenii ajungeau in rai era un parc de distractii in care era un loc unde vedeai ce ai fost in viata anterioara. Tin minte ca un batranel a vazut o fetita mica care se juca cu o papusa si a zis dezgustat: "what the fuck?" :)) Erau diferite persoane care au fost circari, sau luptatori din antichitate. Mi-a placut mult ideea.
Poate ca lucrurile care ne plac in viata actuala au legatura cu cea dinainte. Spre exemplu imi place foarte mult perioada hippie si The Beatles. Asta ar putea insemna ca am facut parte din perioada aia, desi peroane cu asemenea gusturi intalnesti la tot pasu`.
Poate am fost un gladiator, Albert Einstein sau chiar cel care a desoperit focul.Imi place sa gandesc asa si poate in viitor o sa am o alta viziune despre moarte si despre ce se intampla dupa ce mor.
E ciudat ca atatea chestii nu o sa aflam in viata asta, si poate nici in cealalta si poate chiar... NICIODATA!

sâmbătă, 8 noiembrie 2008

Ura?

Pentru ca am luat la romana 10 pentru un text argumentativ de care sunt mandra, o sa`l postez >:)

"Ura reprezinta un sentiment puternic, nestapanit, de sumanie fata de cineva sau ceva.
Sunt total de acord cu afiarmatia lui Mihai Eminescu. El afirma ca : "Pe cand iubirea, de orisice fel ar fi ea, lumineaa viata si-o indulceste, ura o-ntuneca, o umple de amaraciune si o face nesuferita."
In primul rand consider ca atunci cand iubim si suntem iubiti viata ni se pare mult mai frumoasa. Ne bucuram de cele mai neinsemnate lucruri si invatam sa pretuim fiecare moment. Consider ca un om care a simtit iubirea, fie ea pasionala, parinteasca sau fata de prietenii sai, acela este un om implinit.
In al doilea rand sunt de opinie ca ura nu ar trebui sa exista in vietile noastre, deoarece ne distrage de la lucrurile frumoase din viata si ne face sa uitam de noi. Singurul lucru de care o persoana cuprinsa de ura este interesata este acela de a face rau celor din jur si de a se razbuna.
Acesti oameni isi dau seama de abia in final ca viata a trecut pe langa ei si ca nu au reusit sa se bucure de lucrurile cu adevarat importante.
In concluzie sunt de acord cu afirmatia lui Mihai Eminescu. Consider ca este mai bine sa traiesti o viata in iubire si sa te bucuri de momentele frumoase alaturi de cei dragi, decat sa traiesti in ura, care iti va face o viata trista si intunecata."

marți, 4 noiembrie 2008

Dreamcatcher - Stephen King


Mi-am luat carti de la biblioteca. Pentru a-mi distrage gandurile de la grijile obisnuite pe care le am in ultima vreme.

Una dintre ele e "Dreamcathcer". Am inceput sa o citesc acu 2 ani in vara are 930 dpagini. Nu am mai terminat-o si azi am reluat-o. Oh ii atata de ciuadata! Abia astept sa o termin sa vad care-i faza. Asta imi place la Stphen King. Nu`mi plac ochii strapunsi de pixuri sau corpurile in putrefactie, toate cartile au un mesaj dragut si o gramada de personaje care le asimilez cu persoane, chiar cu mine!

Daca sunteti interesati sa o cititi atunci voi da ceva detalii dupa ce termin cartea pt ca momentan e destul de ciudata si nu cred ca s-ar intelege ceva :)).

luni, 3 noiembrie 2008

Kiki are blog? Glumesti!!

Da are >:) se plictiseste ingrozitor in timpul scolii si e mult mai usor decat sa scrie in fascinantul ei jurnal pe are il are de 3-4 ani si in care scrie cand nu are net sau curent?
Oricum nu o sa scriu chestii personale sau filozofii am destule teme la scoala cu conotatii filozofice :)) LA CE SCOALA MERG?? O sa scriu tot felu de rahaturi care cer mai mult deca 0.5% din intelectul meu si aici nu ma refer la haine sau cat de cute e un tip din nushce serial/film/clip. De exemplu am reluat sex and the city! Oh da! Destule subiecte de discutie. Never mind, asta ar fi trebuit sa fie o introducere!O introducere despre cat de tare ma plictisesc!

See you around fuckers!